Orientare spre adevăr – tentativă
Adevărul eliberează.
Iisus Christos a venit printre noi pentru a ne elibera.
De păcat. De moarte. De noi înșine. De minciuna în care ne complacem să viețuim. De iluzii și de înstrăinare.
Aceasta este Evanghelia. Eliberare. Dar nu este o eliberare prin constrângere. Ci prin alegere. Noi decidem. Liberi sau robi. Dar ne este dificilă alegerea. Ne-am obișnuit cu robia. Și a ajuns să ne placă. De fapt, nu știm altceva. Dacă nu ști ce este libertatea, robia poate fi un statut social rezonabil. Dar dacă ai fost liber măcar o zi, nu mai poți accepta robia…
”Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va elibera.” (Ioan 8: 32, NTR) Simplu; cine dorește libetatea trebuie să înceapă cu adevărul. Cu adevărul despre sine însuși. Va fi dificil. Adevărul eliberează și vindecă. Dar la început doare. Și durerea nu ne convine. De aceea nu preferăm adevărul. Decât dacă este adevărul despre alții… Adventiștilor, baptiștilor, penticostalilor, chiar și ateilor, le este ușor să spună adevărul despre catolici. Și vice-versa. Dar ca adventiștii să spună adevărul despre adventiști și catolicii despre catolici, aici este partea care doare. Mda, este posibil ca adventiști (laici) să spună adevărul despre adventiși (pastori) și invers. Nu vindecă. Adevărul despre mine – aceasta este calea.
Cum suntem? Ce credem? Ce știm? Și mai ales, ce nu știm? Ce așteptăm? Va fi dificil să găsim răspunsurile corecte. Nu suntem doar robi. Avem și deficiențe de vedere. De aceea ne va fi greu să găsim adevărul. Dar nu ne va fi imposibil. Va conta onestitatea scopului. Adevărul, în parte este o descoperire personală, în parte ne este dat. De Dumnezeu. Și le este dat doar celor ce trec testul. Testul caracterului. Adevărul este putere. Fie de vindecare, fie de distrugere. Cine caută adevărul pentru vindecare (vindecarea lui și vindecarea semenilor), îl va afla.
Ne putem ajuta unii pe alții. Lucrul în echipă crește eficiența. Tot ce ne trebuie este să fim smeriți. Să lăsăm adevărul să își facă lucrul lui. Să ne elibereze. Să nu ne supărăm. Am citit cândva că unii părinți se supără tare pe copiii lor când aceștia mint, dar uneori se supără și mai tare când copiii spun adevărul. Și copiii învață intuitiv. Că este mai bine să nu spui adevărul. Ca să nu se supere ceilalți.
Pentru libertatea și pentru vindecarea spiritului meu, am decis să nu mă supăr.
Tuturor vizitatorilor: bun venit, ședere plăcută și vindecare deplină!
Dănuț Obăgeanu
Mesajul este foarte actual si extrem de real. Și chiar, dureros, este necesar.
Confruntarea cu adevărul a fost întotdeauna actuală și dureroasă. Dar și benefică. Naște biruințe…
Felicitări! Mă bucur că ai ieșit in spațiul virtual. Plutire impactantă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ms… Rămâi aproape…
Adevarul e destul de periculos ca aduce cu el luarea unor decizii care nu sunt pe placul nostru si de asemenea asumarea unor responsabilitati… Omul prefera sa dorma linistit in minciuna asta placuta din care nu il trezeste nimeni – pt ca toti dorm – decat sa accepte acest adevar care nu este pe placul nimanui… Tine-o tot asa pastorele, de se va trezi macar unul, atunci vei putea sa spui ca eforturile tale nu au ramas fara raspuns…
Mda… se pare că și tu te gândești că alții ar trebui să se trezească… Cam așa gândim toți. Visăm că alții dorm în timp ce noi suntem treji.
Grele lucruri…
DUMNEZEU SA VA BINECUVINTEZE! MI-A PLACUT MULT SA CITESC ACEST MESAJ ATAT DE REAL IN ZILELE NOASTRE SI VREAU SA SPUN CA O PERSOANA CARE SPUNE ADEVARUL NU PREA ESTE ACCEPTATA DE CEI DIN JUR DAR CU TOATE ASTEA TREBUIE SA SPUNEM ADEVARUL INDIFERENT DE REACTIILE CELOR DIN JUR SI MA BUCUR MULT SA VAD PERSOANE CARE SUNT DE PARTEA ADEVARULUI,
Adevărul este acceptat doar de cei care îl caută. Deși, uneori, și aceștia il acceptă cu greutate…
Pilat I-a zis: “Ce este adevărul?”… (Ioan 18 – 38)
“Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan 14 – 6)
Pare simplu pana la urma.
Felicitari Danut, si Dumnezeu sa-ti fie calauza!
Da, doar pare simplu. Doar pare…
Frate Danut,
Apreciez dorinta ta de a scrie, dar …
nu inteleg sensul motto-ului : “Spune adevarul si fugi” cele 2(adevarul si fuga) nu se potrivesc de loc. Doar cel care minte trebuie sa fuga, sa nu fie descoperit. Cel ce spune adevarul (despre sine sau altii) chiar nu are motive sa fuga. Mi-am adus aminte de o balada populara invatata la scoala, Toma Alimos, care-l confrunta pe dusmanul sau Manea astfel : “Maneo, … vitejia ti-e fuga ?” La-si impresia ca ai inventat roata … “adevarului”. Au inventat-o altii si e rotunda, asta a ta e cam … ovala si se hodrinca carul…!? Deci …
”Spune adevărul și fugi!” este o zicală populară, anonimă. Ea exprimă foarte bine contextul lumii noastre (unde este plasată și Biserica – fiindcă Iisus nu le-a cerut ucenicilor Săi să iasă din lume), în care adevărul nu este spus. Și atunci când cineva încearcă să îl spună… i se sugerează să fugă.
Ce am avut eu în minte când am plasat acel motto? Că acest blog poate fi locul unde pot să spună adevărul și aceia care se tem să se identifice când atrag atenția la ceea ce este ascuns și doare… Măcar atât ar putea face înainte să fugă… să ne ajute să știm că ei există și înțeleg adevărul. Și poate într-o zi vor avea și tăria necesară să rămână și să apere adevărul – cu orice preț.