Mielul și fiarele

Pentru mulți dintre noi preocuparea de a desluși tainele profetice este o mare provocare. Ce evenimente vor precede sfârșitul acestei lumi? Ce fiare se vor implica în lupta finală? Cine sunt aceste fiare? Fiarele din profețiile lui Daniel și fiarele din cartea Apocalipsei sunt aceleași sau nu? Întrebări profetice. Multe întrebări. Și iată-ne cautând răspunsuri. Căutăm și reușim să cunoaștem tainele profeției. Astfel ajungem să cunoaștem toate fiarele. Cunoaștem fiarele lui Daniel și cunoaștem fiarele lui Ioan. Cunoaștem fiara din adând și fiara din mare. Cunoaștem și capetele fiarelor și coarnele acestora. Cunoaștem trăsăturile acestor fiare și semnificația acțiunilor fiecărei fiare. Cunoaștem fiarele care au fost, fiarele care sunt și fiarele care vor veni. Cunoaștem semnul fiarei. Cunoaștem alianțele fiarelor. Cunoaștem veștmintele fiarelor. Știm totul despre balaur, despre puterea acestuia și despre fiara căreia i s-a dat această putere. Evanghelizările noastre încep cu fiarele din Daniel și se încheie cu fiarele din Apocalipsa. Semn că dorim să avertizăm și lumea despre identitatea fiarelor și despre lucrarea acestora. Ce să mai spun… este limpede. Am devenit experți în balauri. Cunoaștem cel mai bine toate fiarele. Dar Mielul…?

Cum ar fi fost dacă în rugăcinea Sa de Mare Preot, Iisus ar fi spus: ”Și viața veșnică este aceasta: să cunoască balaurul și toate fiarele…!” Pentru mulți dintre noi ar fi fost mesajul perfect. Ne-ar fi garantat veșnicia. Căci noi cunoaștem și balaurul și fiarele. Dar Iisus nu s-a rugat așa. Cuvintele Lui sunt altele: ”Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Christos, pe care L-ai trimis Tu.” (Ioan 17: 3)

Este imperativ necesar să ne reordonăm prioritățile. Fără a elimina preocuparea de a cunoaște (în limitele a ceea ce poate fi cunoscut) profețiile, să ne concentrăm mai întâi și mai mult pe cunoașterea Mielului. Căci numai El este Cel ce ne poate mântui. Doar privind la El putem găsi drumul păcii și al salvării din păcat. O prea mare preocupare de a cunoaște fiarele ne va determina să rămânem cu privirile ațintite asupra acestora. Și prin privire suntem schimbați. Privind la Iisus vom fi ca El. Privind prea mult la fiare… vom sfârși prin a ne sfâșia între noi… Evident, prin destule locuri (biserici) se practică.

Iisus a venit printre noi ca să-L putem cunoaște pe Dumnezeul salvării, de care păcatul ne-a înstrăinat și ne-a îndepărtat. Aceată cunoaștere deschide calea mântuirii. ”Prin păcat, a fost stricat chipul lui Dumnezeu în om şi aproape că a fost şters; este lucrarea Evangheliei aceea de a reface ceea ce a fost pierdut; şi noi trebuie să conlucrăm în această lucrare cu instrumentul divin. Şi cum putem să fim în armonie cu Dumnezeu, cum vom primi asemănarea cu El, dacă nu Îl vom cunoaşte? Pentru această cunoaştere a venit Domnul Hristos în lume, pentru a ne-o descoperi.” (5T 743)

Dar noi avem un mare handicap. Mielul lui Dumnezeu nu se mai prea observă din cauza prea multor fiare. Nu se observă nici în predicile noastre și nu se observă nici în viețile noastre. Trebuie să restudiem Biblia pentru a-L descoperi cu adevărat (în profunzimea caracterului Său) pe Iisus Christos, ”Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”. Nu fiare, nu profeții, nu legi și rânduieli, nu dogme, nu învățături despre Iisus ci pe Iisus Însuși.